tag:blogger.com,1999:blog-40509750907933329912024-02-07T22:11:53.364+02:00Espiritusemyhttp://www.blogger.com/profile/04787373953040734182noreply@blogger.comBlogger343125tag:blogger.com,1999:blog-4050975090793332991.post-44169409898825572832014-06-29T23:29:00.002+03:002014-06-29T23:30:37.800+03:00Filă de jurnal<br />
Ne ascundem în spatele zâmbetelor şi dăm din cap în urma amărăciunii pianului, ca şi când am avea nevoie de notele joase şi, mai ales, de două prelungiri diafane ale unui suflet care să le apese, tot din spatele unui zâmbet. Nopţile, mai cu seamă, ne apasă sufletele şi le zdrobesc odată cu Mi, Re, Do. M-am agăţat de atât de multe ori de Do, încât am ajuns să îmi scriu fiinţa pe un portativ sinistru şi stingher, unde nici cheia Sol nu se gândeşte să rămână. M-am simţit liberă să mai adaug un<i> r</i>. Apoi am cântat. Mi-am amintit de malul cu regrete sparte şi de cuvintele pe care le scriam cu degetul în nisip. Într-un fel, nici nu mai au sens şi nici nu mai contează. Într-un fel, chiar îmi e <i>dor </i>şi într-un fel, vreau sa nu-mi mai fie niciodată.<br />
<div>
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<iframe allowfullscreen='allowfullscreen' webkitallowfullscreen='webkitallowfullscreen' mozallowfullscreen='mozallowfullscreen' width='320' height='266' src='https://www.youtube.com/embed/THQM52jk0gg?feature=player_embedded' frameborder='0'></iframe></div>
</div>
emyhttp://www.blogger.com/profile/04787373953040734182noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4050975090793332991.post-37451260393609265842014-06-22T00:34:00.000+03:002014-06-23T13:24:46.827+03:00"Zi după zi", Recenzie<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: justify; text-indent: .5in;">
<span lang="RO">Încă de
când a fost anunţată în portofoliul de publicare al editurii Trei, „Zi după zi”
mi-a stârnit curiozitatea prin simplul fapt că abordează un subiect nou,
original, pe care nu l-am mai întâlnit în niciuna dintre lecturile mele de până
acum.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: justify; text-indent: .5in;">
<span lang="RO">Autorul
american, David Levithan, dă startul unei aventuri în cruda realitate, în care elementele
lumii fantastice pun bazele unei întregi poveşti de dragoste. Prezentând în
mare parte universul adolescentin, „Zi după zi” are de a face cu o serie de
personaje cu trăsături bine conturate, cu ajutorul cărora autorul reuşeşte să
jongleze din capitol în capitol. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: justify; text-indent: .5in;">
<span lang="RO">Aşa cum
aflăm şi din synopsys-ul cărţii, A. este un adolescent care nu se trezeşte
niciodată în acelaşi trup, însă întotdeauna cu aceeaşi fiinţă. De aici se
ramifică întregul arbore al personajelor posedate de el, care însă nu se poate
lupta cu felul de a fi al acestora. Primul capitol, „Ziua 5994”, începe prin a
oferi mai multe detalii decât oferă synopsys-ul şi chiar prin a arăta toate
aceste lucruri: A. se trezeşte în trupul lui Justin, tot adolescent, ba chiar
unul dintre aceia care ascultă muzică zgomotoasă, îşi lasă hainele împrăştiate
peste tot, nu se prea sinchiseşte cu şcoala şi nu se preocupă de trecut,
prezent, sau viitor - pur şi simplu, există. Pe de altă parte, A., deşi nu a
avut niciodată propriul trup, se întâmplă să fie total diferit de Justin.
Aşadar, de aici porneşte desfăşurarea întregii acţiuni. Atunci când A. se
întâlneşte cu Rhiannon, iubita celui pe care îl posedă, toate regulile
existenţei sale sunt date peste cap. Niciodată să nu se ataşeze prea tare –
tăiat; Să evite să fie remarcat – tăiat; Să nu se implice – tăiat.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: justify; text-indent: .5in;">
<span lang="RO">O singură
zi cu Rhiannon, care nici măcar nu ştia de adevărata sa identitate, i-a fost de
ajuns cât s-o poată păstra în inima lui pentru totdeauna. O singură zi în care
să uite de reguli i-a fost suficientă încât să păşească mai departe de pragul
cuvintelor niciodată rostite şi să înceapă în sfârşit să ia parte la adevărata
realitate. La câteva capitole ulterioare, A. continuă să-şi amintească de ziua
petrecută pe plajă în corpul lui Justin şi, odată cu imaginile vii pe care le
tot revede, punctul culminant se
conturează cu ajutorul trăirilor sale interioare în urma cărora decide să îi
spună adevărul lui Rhiannon în legătură cu adevărata sa existenţă.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: justify; text-indent: .5in;">
<span lang="RO">Stilul lui
Levithan e extrem de uşor şi antrenant. Totodată, am observat o oarecare
asemănare între stilul lui şi stilul lui John Green, amândoi încercând şi
reuşind să combine simplitatea lucrurilor cu profunzimea din spatele acestora:
„<i>Dacă te uiţi în centrul universului,
vezi acolo o răceală. O indiferenţă. În definitiv, universului nu îi pasă de
noi. Timpului nu îi pasă de noi. De asta trebuie să ne pese unul de celălalt.</i>”
Am adorat mai ales felul în care personajele au fost analizate, rând pe rând,
de către A., împodobind povestea cu o gamă mult mai largă de concepte şi idei
asupra lumii: „<i>Există o bestie care ia
forma instinctului şi stăruie mereu asupra inutilităţii a tot ce se întâmplă.”<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: justify; text-indent: .5in;">
<span lang="RO">La un
moment dat, numărul prea mare de personaje se strecurase undeva între refuzul
meu de a mai continua lectura şi curiozitatea care mă determina să ajung până
la final. În ciuda acestui fapt, povstea fiecăruia dintre personaje a completat
acţiunea, jumătate din ea axându-se pe sentimentele lui Rhiannon şi pe cele ale
lui A. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: justify; text-indent: .5in;">
<span lang="RO">Povestea
de dragoste dintre ei doi nu m-a mulţumit pe deplin. Unele scene mi-au părut a
fi mult prea grăbite, altele clişeice şi altele înfăţişând un dramatism fals,
care s-a observat de la o poştă. Nu mi-a mai plăcut felul în care Rhiannon a
acceptat atât de uşor situaţia lui A. Poate că aş mai fi adăugat cel puţin 70
de pagini în care să îşi dea seama <i>cu
adevărat</i> de situaţie.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: justify; text-indent: .5in;">
<span lang="RO">Finalul e
neaşteptat, însă nu pot spune că am fost surprinsă într-un mod plăcut. De fapt,
pot spune că finalul m-a lăsat indiferentă cu privire la întreaga poveste. Mă
aşteptam la ceva mai mult. În plus, cine a spus că „Zi după zi” deţine un
amalgam de sentimente, mai mult ca sigur a minţit. Nu am râs, nici nu am plâns,
nu am căscat gura de uimire, pur şi simplu am trecut printre paginile cărţii
existând, nu trăind.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: justify; text-indent: .5in;">
<span lang="RO">În ciuda
unei idei originale şi promiţătoare, cred că povestea ar fi putut fi mai
complexă de atât şi cred că ar fi putut avea şi puncte cu adevărat culminante.
Din păcate, nu a fost aşa. Cu toate acestea, nu regret că am citit-o.
Conceptele referitoare la viaţă, la univers, la tot ceea există şi nu există
m-au convins să ajung până la ultimul capitol.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: justify; text-indent: .5in;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: justify; text-indent: .5in;">
Mi-am comandat cartea de pe Libris.ro, însă o puteţi comanda foarte bine şi de <a href="http://www.edituratrei.ro/product.php/David_Levithan_Zi_dup%C4%83_zi/2616/">AICI</a>.</div>
emyhttp://www.blogger.com/profile/04787373953040734182noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4050975090793332991.post-3697311315842749252014-06-07T14:43:00.003+03:002014-06-07T14:43:36.848+03:00"De 19 ori Katherine", RecenzieComplet pasionată de stilul uşor, amuzant şi în acelaşi timp profund al lui John Green, am decis să citesc mai multe cărţi de-ale autorului american contemporan. Pe lângă "Sub aceeaşi stea" şi "Căutând-o pe Alaska", am pus mâna şi pe "De 19 ori Katherine" cu o zi în urmă, iar ca rezultat al lecturii plăcute pe care am avut-o, am reuşit să o termin în doar câteva ore. Ca să ne înţelegem, recenzia mea n-o să conţină sub nicio formă fraze care să-l ridice în slăvi pe John Green (sau poveştile lui de dragoste), ci mai de grabă impactul pe care stilul lui de a scrie îl are asupra mea.<div>
"De 19 ori Katherine" nu e o carte complexă şi probabil că va ieşi un paradox aici, datorită personajului principal, Colin Singleton, pasionat de anagrame, limbi străine, cărţi şi multă informaţie. Cred că el e un personaj destul de complex, nu prin faptul că se crede a fi "un copil minune", ci prin faptul că încearcă să îşi dea seama de ceea ce se întâmplă în jurul lui. Colin a avut 19 prietene pe nume Katherine şi a fost părăsit de fiecare dintre ele, mai puţin de Katherine a III-a, pe care el a fost cel care a părăsit-o. Mi s-a părut, într-un fel, stupid faptul că pe toate le chema Katherine, însă am realizat că e unul dintre lucrurile care fac cartea să fie amuzantă, printre multe altele. De exemplu, Hassan, prietenul lui cel mai bun, dolofan şi speriat de ideea de a păcătui, de origine arabă. De fapt, singurul lui prieten. Mi s-au părut foarte amuzante felul în care se ocupau de lucruri împreună, spontaneitatea şi stilul dezinvolt al amândurora, replicile presărate cu nişte cuvinte în arabă (<i>kafir</i>) sau felul ciudat de a fi al lui Colin, care mi-a adus aminte de unul dintre amicii mei. </div>
<div>
Colin şi Hassan pleacă într-o călătorie pe durata vacanţei de vară, lucru care ar trebui să îl facă pe Colin să uite de Katherine a XIX-a, singura dintre Katherinele care i-au frânt inima. Se cazează acasă la Hollis, proprietara unei fabrici care produce fire de tampoane, care îi şi angajează să ia interviuri localnicilor din Gutshot. Apoi mai sunt şi Lindsey şi CC (Celălalt Colin), iubitul ei, care au şi ei o poveste stupidă şi amuzantă în acelaşi timp. Oricum, cam toate personajele care apar îl ajută într-un fel sau altul pe Colin să îşi dea seama de ceea ce nu vede în jurul lui.</div>
<div>
Colin, împins de dorinţa puternică de a face ceva remarcabil, de a se afirma şi de a încerca să îşi creeze un renume în istorie, începe să lucreze la o Teoremă care sa îi poată prezice pentru cât timp şi cum va rezista următoarea relaţie cu o fată pe care o va avea. Vreau să zic, deja paginile încep să înşire formule de mate la care mă uit mai mult <i>prin</i> ele. Plictisitor. Pe de altă parte, uau. Adică, omul ăla chiar a stat să facă o formulă de mate complicată pentru cartea lui. Şi anagrame- a format anagrame originale şi s-a documentat în legătură cu o grămadă de chestii (multe dintre ele apar în notele- amuzante- de la subsol). </div>
<div>
Totodată, prin Teorema la care lucrează, Colin îşi aşteaptă momentul Evrika, un moment care, dintr-un oarecare motiv, întârzie să apară. </div>
<div>
Mi-a plăcut cartea fiindcă are personaje bine conturate, discuţii care duc către o tentă profundă- încadrată în limitele a doi adolescenţi- şi acţiune. Am spus că nu mi se pare a fi o carte complexă, pentru că povestea în sine nu e foarte complexă, însă felul în care e scrisă m-a convins să ajung până la ultimele pagini. În plus, are un final deschis. Ador cum Green reuşeşte de fiecare dată să îmbine toate stilurile astea: amuzant, profund, simplu. Cred că de-asta îmi plac atât de mult cărţile lui.</div>
<div>
Colin Singleton nu înţelege morala poveştii cu testoasa şi iepurele-de-câmp, însă înţelege de ce Teorema nu îi poate calcula durata relaţiilor şi de ce viitorul explodează ca o grenadă în faţa lui. Colin Singleton e un ciudat, o ştie şi el, o ştiu şi cei din jurul lui, dar nu se teme să o arate nimănui. </div>
<div>
"De 19 ori Katherine" e o îngheţată cu vanilie într-o zi toridă de vară. High five, Green!</div>
<div>
<br /></div>
<div>
Mulţumesc din suflet editurii <a href="http://www.edituratrei.ro/">Trei</a> (YFC) pentru şansa de a citi cartea!</div>
<div>
O puteţi comanda de<a href="http://www.edituratrei.ro/product.php/John_Green_De_19_ori_Katherine/2652/"> aici</a>.</div>
<div>
<br /></div>
emyhttp://www.blogger.com/profile/04787373953040734182noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4050975090793332991.post-75721818916959148512014-06-03T22:45:00.001+03:002014-06-03T22:45:24.917+03:00Silly<div style="text-align: center;">
<span style="background-color: white; color: #141823; font-family: Helvetica, Arial, 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 19.31999969482422px;">It feels so silly that I'm staying in the corner of my</span></div>
<span style="background-color: white; color: #141823; font-family: Helvetica, Arial, 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 19.31999969482422px;"><div style="text-align: center;">
mind, writing the words out of my hands,</div>
</span><span style="background-color: white; color: #141823; font-family: Helvetica, Arial, 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 19.31999969482422px;"><div style="text-align: center;">
being</div>
</span><span style="background-color: white; color: #141823; font-family: Helvetica, Arial, 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 19.31999969482422px;"><div style="text-align: center;">
afraid of myriapods,</div>
</span><span style="background-color: white; color: #141823; font-family: Helvetica, Arial, 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 19.31999969482422px;"><div style="text-align: center;">
that they are running the demons out </div>
</span><span class="text_exposed_show" style="background-color: white; color: #141823; display: inline; font-family: Helvetica, Arial, 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 19.31999969482422px;"><div style="text-align: center;">
of them,</div>
<div style="text-align: center;">
that he is trying to cry the Pluto out</div>
<div style="text-align: center;">
of him, but he doesn't know</div>
<div style="text-align: center;">
he's kind of a beautiful place I would love </div>
<div style="text-align: center;">
to go to and just sit in a corner,</div>
<div style="text-align: center;">
just like</div>
<div style="text-align: center;">
now,</div>
<div style="text-align: center;">
wondering about how silly the world can</div>
<div style="text-align: center;">
be, how silly to be in the world,</div>
<div style="text-align: center;">
but not actually being from</div>
<div style="text-align: center;">
it,</div>
<div style="text-align: center;">
to be asked then "Where are you from,</div>
<div style="text-align: center;">
weirdo?", to answer easily and free</div>
<div style="text-align: center;">
to say your home is Pluto, to say</div>
<div style="text-align: center;">
you are from</div>
<div style="text-align: center;">
it, to love</div>
<div style="text-align: center;">
it, to believe </div>
<div style="text-align: center;">
it and not to think about how silly</div>
<div style="text-align: center;">
it </div>
<div style="text-align: center;">
is anymore.</div>
</span><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjQB3Jq0s27NZFx-kiWFqBNBP4GTHYe5bfxCL5HAN82KsptriU_c8Ti6xawPYo1EMfXmAGkwAtVjfjZk3DdoQLWEk3TVhy0G5zTGlss_JXTIefSsbX7NlQJwiYo85JdHa63Dx-_Qw5O0XVW/s1600/tumblr_n04efxfghW1stzneto1_500.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjQB3Jq0s27NZFx-kiWFqBNBP4GTHYe5bfxCL5HAN82KsptriU_c8Ti6xawPYo1EMfXmAGkwAtVjfjZk3DdoQLWEk3TVhy0G5zTGlss_JXTIefSsbX7NlQJwiYo85JdHa63Dx-_Qw5O0XVW/s1600/tumblr_n04efxfghW1stzneto1_500.jpg" height="213" width="320" /></a></div>
emyhttp://www.blogger.com/profile/04787373953040734182noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4050975090793332991.post-56670911766449819852014-05-23T09:16:00.000+03:002014-05-23T09:16:11.190+03:00The DeerThe place was dark, was dreary and<br />
<div>
too sad;</div>
<div>
At night the trees told stories to the sky</div>
<div>
too loud, </div>
<div>
The big black owl flew its cry through the air full of </div>
<div>
too much loneliness</div>
<div>
and then there's the deer</div>
<div>
with its deer eyes</div>
<div>
so wide </div>
<div>
so full of seas and many alands;</div>
<div>
the deer's eyes, the fire's ambers</div>
<div>
dancing late at night through the </div>
<div>
forest's heart.</div>
<div>
I looked for the deer's eyes</div>
<div>
so I could feel alone and</div>
<div>
too sad</div>
<div>
no more. </div>
emyhttp://www.blogger.com/profile/04787373953040734182noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4050975090793332991.post-61426599812813875952014-04-26T18:14:00.002+03:002014-04-26T18:14:35.088+03:00"Femei", Charles Bukowski - Recenzie<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: justify; text-indent: .5in;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">Datorită in fluenţelor puternice
pe care poezia lui Bukowski le-a imprimat în gândirea mea, am încercat să
găsesc şi ceva scris de el care să se încadreze în genul epic. Pentru că nu am
avut nici preferinţe şi nici alte opţiuni, m-am ales cu “Femei”.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: justify; text-indent: .5in;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">Charles Bukowski, german de
origine, este unul dintre puţinii – poate chiar singurii – autori care nu au
încercat şi au reuşit. Întregul cadran al vieţii lui se opreşte asupra Los
Angeles-ului, un oraş care, aşa cum se regăseşte în scrierile lui, face parte
din întreaga sa fiinţă. Protagonistul romanului, Henry Chinasky nu face altceva
decât să ne dezvăluie portretul moral al autorului însuşi. Aş vrea să pot spune
că romanul se încadrează în genul romantic, dar aş minţi. Nu este nici romantic
şi nici dramatic, ci mai de grabă erotic, reflectând pur şi simplu viaţa lui
Bukowski şi câteva dintre conceptele adoptate de acesta.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: justify; text-indent: .5in;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">Cu toate că nu pot spune despre
roman că include romantism, pot spune că Bukowski şi Chinaksy se prezintă ca
fiind un oximoron incomplet. Poezia şi proza sunt două lucruri pe care Bukowski
le-a despărţit printr-un zid al sentimentelor, pe care el însuşi îl doboară în
romanul „Femei”, într-o oarecare măsură. În cadrul celor 104 capitole, prea
puţin am recunoscut sentimente şi prea puţin am lecturat. În mare parte,
cuvintele licenţioase şi acţiunile indiferente, monotone, m-au reţiunut de
multe ori din a mai continua cu următorul capitol. De fapt, de-abia de la cel
de-al 92-lea capitol am reuşit să lecturez şi să citesc fără să pot lăsa cartea
din mână. Însuşi Chinasky se descrie ca fiind un „bătrân libidinos”, un
„orăşean stupid” şi un „ratat”, lucru pe care toate femeile care apar în viaţa
lui îl desfiinţează. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: justify; text-indent: .5in;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">Cursele de cai, alcoolul şi sexul
sunt principalele, poate chiar singurele priorităţi adoptate de Chinsaky. Un
prim concept apare chiar printre primele capitole, în care protagonistul
povesteşte despre ideea de a înşela moartea: „Gândiţi-vă cum ar fi să ai 80 de
ani şi să f**i o fată de 18. Dacă exista vreo modalitate de a înşela jocul
morţii, asta era.”, concept care este accentuat în mod indirect prin capitolele
de mijloc.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: justify; text-indent: .5in;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">„- Am totul plănuit. O să mor în
anul 2000, la 80 de ani.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: justify; text-indent: .5in;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">- Ciudat, a zis Keesing. E tocmai
anul în care şi eu am de gând să mor. 2000. Chiar am visat chestia asta. Am
visat chiar şi ziua şi ora morţii mele. Oricum, e vorba de anul 2000.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: justify; text-indent: .5in;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">- E un număr drăguţ şi rotund.
Îmi place.”<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: justify; text-indent: .5in;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: justify; text-indent: .5in;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">Cartea e destul de previzibilă,
acţiunile destul de monotone şi repetitive, propoziţiile destul de seci, parcă
doar pentru a umple golul de pe pagină. Scenele erotice sunt în mare parte
prezentate în detaliu, mult prea obscene pentru mine, însă nu şi pentru el.
Mulţi au spus că „Femei” i-a ofensat şi, cred, asta spun şi eu. Capitolele se
dezlănţuie sub acţiunea caracterului protagonistului şi interesului deosebit pe
care îl are pentru lucrurile imorale, dezgustătoare şi uşor de realizat.
„Tânjeam, de fapt, mai ales după prostituate, femei de joasă speţă, pentru că
erau ucigătoare şi din topor , nu aveau nicio pretenţie. Nu pierdeai nimic după
ce plecau.”. Pe de altă parte, antiteza apare undeva printre rânduri, câteodată
chiar foarte uşor de recunoscut: „În acelaşi timp, tânjeam după o femeie
tandră, adevărată, în ciuda preţului exorbidant. Oricum ar fi fost, eram pierdut.
UN bărbat puternic ar fi renunţat la ambele variante. Eu nu eram un bărbat
puternic.”<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: justify; text-indent: .5in;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">Titlul este succint, scurt şi se
află într-o strânsă legătură cu conţinutul cărţii. „Aşa că am continuat să lupt
cu femeile, cu ideea de femeie.”<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: justify; text-indent: .5in;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">Am avut anumite aşteptări de la
Bukowski, datorită poemelor în care se prezintă ca fiind un sufletist şi un om
care priveşte în spatele tuturor ideilor şi conceptelor, însă proza m-a
dezamăgit, pentru că nu mi-a trezit sentimente decât de dezgust şi, de fiecare
dată când găseam câte un citat mai plin de substaţă, mă agăţam de el cu toate
puterile. A fost o carte care mi-a deranjat oarecum gândurile şi care m-a
aruncat într-un univers real şi zgomotos, din care am vrut întotdeauna să fug.
În poezii, pe de altă parte, poezii precum „Singur cu toată lumea” şi „Pasăre
fericită”, într-un fel anume, reuşeşte să creeze un univers din care nu-ţi mai
doreşti aşa mult să pleci. Asta e problema cu Charles Bukowski. Nu ştii
niciodată cum să-l înţelegi. Cred că asta a fost şi problema lui cu el însuşi.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: justify; text-indent: .5in;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">Finalul a fost răsplata mea
pentru care am rezistat obscenităţilor şi imoralităţilor. În final am găsit
resemnare, pace în interior şi uau, sentimente. Per total, cartea a fost rea şi a fost bună. Ceva m-a tot făcut să continui. Nu ştiu, poate speranţa că îl voi găsi pe Charles din poeme, sau poate senzaţia că universul e atât de real, încât trebuie înţeles.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-size: 11.0pt;">Cartea a apărut la editura Polirom, în anul 2012 şi poate fi comandată de <a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/femei-4449/">AICI</a></span></div>
emyhttp://www.blogger.com/profile/04787373953040734182noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4050975090793332991.post-73157806545859749122014-04-13T00:34:00.000+03:002014-04-13T00:34:57.585+03:00To die to live<div style="text-align: center;">
Between the silent thoughts of mine you've craved to live</div>
<div style="text-align: center;">
to die;</div>
<div style="text-align: center;">
Between the deepest fears of my soul you've dreamt to hide,</div>
<div style="text-align: center;">
to die;</div>
<div style="text-align: center;">
Between the dark red blood cells through my veins you've longed to slip</div>
<div style="text-align: center;">
away to die;</div>
<div style="text-align: center;">
Between my heartbeats and my tongue you chose to die,</div>
<div style="text-align: center;">
to live.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhk9dQsK1xYVwzwj8NnFnD6Xc1SJAA4BBwnOpQaTm-XmnPIMc3dvSNCLH9BEtPfGinSnsw1wXS9q9pcKyFemJCWgbx_UPPB7PwF0WExJZoTCuH8dDqIKefV1Dt-UPnDM_kQsLBKrnThu61X/s1600/tumblr_n3xpymVlpK1su8nvco1_500.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhk9dQsK1xYVwzwj8NnFnD6Xc1SJAA4BBwnOpQaTm-XmnPIMc3dvSNCLH9BEtPfGinSnsw1wXS9q9pcKyFemJCWgbx_UPPB7PwF0WExJZoTCuH8dDqIKefV1Dt-UPnDM_kQsLBKrnThu61X/s1600/tumblr_n3xpymVlpK1su8nvco1_500.jpg" height="320" width="304" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
emyhttp://www.blogger.com/profile/04787373953040734182noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4050975090793332991.post-26244679447125968772014-04-06T01:13:00.001+03:002014-04-06T01:14:03.351+03:00Vacarm #2<div style="text-align: center;">
Mă doare că stau şi ascult melodii</div>
<div style="text-align: center;">
de dragoste - la naiba Damien şi Stone,</div>
<div style="text-align: center;">
la naiba Angus şi Turner, mi-aţi invadat</div>
<div style="text-align: center;">
nu numai nenorocitul de mp3, mi-aţi invadat</div>
<div style="text-align: center;">
inima şi mă uit pe furiş, geloasă, cum</div>
<div style="text-align: center;">
dansaţi cu ambrele mele preferate.</div>
<div style="text-align: center;">
Mă doare că văd cum pozele măcinate</div>
<div style="text-align: center;">
de timp îşi duc veacul pe pereţii solitari;</div>
<div style="text-align: center;">
mă doare nefiinţa cadavrului de crin</div>
<div style="text-align: center;">
care zace pe bucata de copac de sub</div>
<div style="text-align: center;">
tălpile mele reci;</div>
<div style="text-align: center;">
mă doare uşurinţa cu care păianjenul,</div>
<div style="text-align: center;">
bietul de el,</div>
<div style="text-align: center;">
îşi ţese firul nenorocirilor în jurul trupului </div>
<div style="text-align: center;">
neînsemnat;</div>
<div style="text-align: center;">
mă dor toate, dar nimic mai mult decât</div>
<div style="text-align: center;">
faptul că tu, dragul de tine, te-ai</div>
<div style="text-align: center;">
baricadat în cămăruţele inimii mele şi</div>
<div style="text-align: center;">
mă doare, findcă simt că, dacă ai intrat</div>
<div style="text-align: center;">
n-o să te mai pot lăsa să pleci</div>
<div style="text-align: center;">
vreodată.</div>
<div style="text-align: center;">
La naiba, Damien şi Stone,</div>
<div>
<div style="text-align: center;">
la naiba Angus şi Turner.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg5R1cJEC4thLAWAfctURcQrNG0O9f7x0MItbcmEXjNxrtSrhZq38Wg4fle1byFVFTViaWswKpY7Ul9-noflqN8zZhKa4pFrxMwU95MfZsHFt_-4WA9WtSCfZdKT45BulpKsZhj594caZ41/s1600/tumblr_mhrol6yUMi1r3lc3no1_500.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg5R1cJEC4thLAWAfctURcQrNG0O9f7x0MItbcmEXjNxrtSrhZq38Wg4fle1byFVFTViaWswKpY7Ul9-noflqN8zZhKa4pFrxMwU95MfZsHFt_-4WA9WtSCfZdKT45BulpKsZhj594caZ41/s1600/tumblr_mhrol6yUMi1r3lc3no1_500.jpg" height="320" width="318" /></a></div>
</div>
<div>
<br /></div>
<div>
<br /></div>
emyhttp://www.blogger.com/profile/04787373953040734182noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4050975090793332991.post-29990429185907115242014-03-26T15:37:00.000+02:002014-03-26T15:37:06.380+02:00Vacarm stinsNu ştiu în ce fel au reuşit zilele să treacă aşa pe lângă mine, fără să-mi mai atingă inima în vreun fel. Mai de grabă aş zice că mi-au atins ambrele prin care văd lumea, însă doar cu adierea uşoară pe care au tot lăsat-o în urmă. Nu mai văd lumină, nu mai văd nici întuneric. Sunt în labirintul infinit al ceţei, care mă obligă să-mi fac castel din nori şi să aştept. Sunt în aburul locomotivei şi şuier; toţi mă aud, nimeni nu m-ascultă. Aşa că şuier- printre rafalele de vânt, printre picăturile de ploaie şi, cel mai dureros, printre razele de soare. Nu mai sunt foc şi nu mai sunt nici gheaţă- sunt abur şi simt că în abur se preface şi oceanul din fiinţa mea.<div>
<br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi2AfAe5YryIKFXq_0vaV9pZfA4Rzpu_BNEdL50Fgr8hstweR6FzC7e6C4PHmGRdqjLH_ztgtiGioFUNYA1X4UEIK6heT-ISLcCamYBnmiDOv8FgxQrDdC1riqwfwPm1aGi0aiUHB2qSIX4/s1600/tumblr_n04efxfghW1stzneto1_500.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi2AfAe5YryIKFXq_0vaV9pZfA4Rzpu_BNEdL50Fgr8hstweR6FzC7e6C4PHmGRdqjLH_ztgtiGioFUNYA1X4UEIK6heT-ISLcCamYBnmiDOv8FgxQrDdC1riqwfwPm1aGi0aiUHB2qSIX4/s1600/tumblr_n04efxfghW1stzneto1_500.jpg" height="213" width="320" /></a></div>
</div>
emyhttp://www.blogger.com/profile/04787373953040734182noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4050975090793332991.post-76436660973652338792014-03-25T23:11:00.000+02:002014-03-25T23:11:45.553+02:00Substance<div style="text-align: center;">
So I looked up one quiet night</div>
<div style="text-align: center;">
and saw the skies on fire;</div>
<div style="text-align: center;">
two ambers burning in the dark blue of</div>
<div style="text-align: center;">
my own desire.</div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
emyhttp://www.blogger.com/profile/04787373953040734182noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4050975090793332991.post-48552978465047531342014-03-16T21:26:00.000+02:002014-03-16T21:26:24.569+02:00Nu găsesc, nu ştiu<div style="text-align: center;">
<span style="background-color: white; color: #333333; font-family: 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; font-size: 13px; line-height: 17.940000534057617px;">A-nceput să plouă, draga mea,</span></div>
<span style="background-color: white; color: #333333; font-family: 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; font-size: 13px; line-height: 17.940000534057617px;"><div style="text-align: center;">
plouă cu regrete şi dorinţe, pe care</div>
</span><span style="background-color: white; color: #333333; font-family: 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; font-size: 13px; line-height: 17.940000534057617px;"><div style="text-align: center;">
tu, dintre toate, n-ai vrut, </div>
</span><span style="background-color: white; color: #333333; font-family: 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; font-size: 13px; line-height: 17.940000534057617px;"><div style="text-align: center;">
sau poate n-ai putut, </div>
</span><span style="background-color: white; color: #333333; font-family: 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; font-size: 13px; line-height: 17.940000534057617px;"><div style="text-align: center;">
nu ştiu,</div>
</span><span class="text_exposed_show" style="background-color: white; color: #333333; display: inline; font-family: 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; font-size: 13px; line-height: 17.940000534057617px;"><div style="text-align: center;">
să mi le plimbi pe lângă</div>
<div style="text-align: center;">
inimă;</div>
<div style="text-align: center;">
Mi-am uitat umbrela, draga mea,</div>
<div style="text-align: center;">
şi-mi cad pe piele lacrimile</div>
<div style="text-align: center;">
tale,</div>
<div style="text-align: center;">
mă ustură de parc-ar fi acid</div>
<div style="text-align: center;">
sulfuric.</div>
<div style="text-align: center;">
Stau, draga mea, mă joc</div>
<div style="text-align: center;">
scrabble în ploaie şi </div>
<div style="text-align: center;">
nu găsesc, nu ştiu cum să fac</div>
<div style="text-align: center;">
să-ţi las cuvintele în </div>
<div style="text-align: center;">
palma pe care ai îngropat-o</div>
<div style="text-align: center;">
în mare.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgekD99SUwuRBWM3WxxgUb3QhAEi9JegdluPfLyxOnI3utrWV1AMpQhNQeUD8Fkm_gDqgs5nPJ17VA4Sz-EaBWIXOvcWj0QlR1VHlKwvtN2fpAnL_rUSs9_muc2P06s8bSUR1kfy3Zjr9qL/s1600/images.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgekD99SUwuRBWM3WxxgUb3QhAEi9JegdluPfLyxOnI3utrWV1AMpQhNQeUD8Fkm_gDqgs5nPJ17VA4Sz-EaBWIXOvcWj0QlR1VHlKwvtN2fpAnL_rUSs9_muc2P06s8bSUR1kfy3Zjr9qL/s1600/images.jpg" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
</span>emyhttp://www.blogger.com/profile/04787373953040734182noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4050975090793332991.post-77743209311504954762014-03-15T23:33:00.002+02:002014-03-15T23:34:15.681+02:00Poem<div style="text-align: center;">
<span style="background-color: white; color: #333333; font-family: 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; font-size: 13px; line-height: 17.940000534057617px;">Tonight I've drunk</span></div>
<span style="background-color: white; color: #333333; font-family: 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; font-size: 13px; line-height: 17.940000534057617px;"></span><br />
<div style="text-align: center;">
<span style="background-color: white; color: #333333; font-family: 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; font-size: 13px; line-height: 17.940000534057617px;">too much and I</span></div>
<span style="background-color: white; color: #333333; font-family: 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; font-size: 13px; line-height: 17.940000534057617px;">
</span><span style="background-color: white; color: #333333; font-family: 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; font-size: 13px; line-height: 17.940000534057617px;"></span>
<div style="text-align: center;">
<span style="background-color: white; color: #333333; font-family: 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; font-size: 13px; line-height: 17.940000534057617px;">knew then how beautiful</span></div>
<span style="background-color: white; color: #333333; font-family: 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; font-size: 13px; line-height: 17.940000534057617px;">
</span><span style="background-color: white; color: #333333; font-family: 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; font-size: 13px; line-height: 17.940000534057617px;"><div style="text-align: center;">
the lyrics really were;</div>
</span><span style="background-color: white; color: #333333; font-family: 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; font-size: 13px; line-height: 17.940000534057617px;"><div style="text-align: center;">
tonight I stood there</div>
</span><span class="text_exposed_show" style="background-color: white; color: #333333; display: inline; font-family: 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; font-size: 13px; line-height: 17.940000534057617px;"><div style="text-align: center;">
wondering if you knew</div>
<div style="text-align: center;">
how it feels like to be</div>
<div style="text-align: center;">
in love with</div>
<div style="text-align: center;">
you.</div>
<div style="text-align: center;">
Tonight, I knew I</div>
<div style="text-align: center;">
had to give myself into</div>
<div style="text-align: center;">
your arms, but what a </div>
<div style="text-align: center;">
shame, I was too far away</div>
<div style="text-align: center;">
from you to find</div>
<div style="text-align: center;">
me.</div>
<div style="text-align: center;">
I like the way the stars</div>
<div style="text-align: center;">
shine up around our souls, as</div>
<div style="text-align: center;">
I'd be your moon,</div>
<div style="text-align: center;">
darling, and</div>
<div style="text-align: center;">
you'd be my whole dark</div>
<div style="text-align: center;">
sky.</div>
</span>emyhttp://www.blogger.com/profile/04787373953040734182noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4050975090793332991.post-32159404304559122012014-02-13T20:57:00.000+02:002014-02-13T20:58:12.026+02:00:)<div style="text-align: center;">
Ţi-am sărutat zâmbetul,</div>
<div style="text-align: center;">
în timp ce al meu se odihnea în</div>
<div style="text-align: center;">
palma ta, plăpând şi</div>
<div style="text-align: center;">
cam prea fericit.</div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<iframe allowfullscreen='allowfullscreen' webkitallowfullscreen='webkitallowfullscreen' mozallowfullscreen='mozallowfullscreen' width='320' height='266' src='https://www.youtube.com/embed/hPD-a1FjUtU?feature=player_embedded' frameborder='0'></iframe></div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
emyhttp://www.blogger.com/profile/04787373953040734182noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4050975090793332991.post-37607370610746567962014-02-08T18:55:00.001+02:002014-02-08T19:11:28.552+02:00Poem<div style="text-align: center;">
Cel mai frumos zâmbet</div>
<div style="text-align: center;">
nu e al tău,</div>
<div style="text-align: center;">
nici al buzelor tale</div>
<div style="text-align: center;">
diafane;</div>
<div style="text-align: center;">
cel mai frumos zâmbet nu stă nici în</div>
<div style="text-align: center;">
ambra irisurilor</div>
<div style="text-align: center;">
tale;</div>
<div style="text-align: center;">
cel mai frumos zâmbet, </div>
<div style="text-align: center;">
în fine,</div>
<div style="text-align: center;">
e mai de grabă undeva</div>
<div style="text-align: center;">
în tine.</div>
<div style="text-align: center;">
Cel mai frumos zâmbet</div>
<div style="text-align: center;">
pe care l-am sărutat</div>
<div style="text-align: center;">
eşti tu</div>
<div style="text-align: center;">
punct</div>
emyhttp://www.blogger.com/profile/04787373953040734182noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-4050975090793332991.post-47745406598143351712014-01-30T17:36:00.001+02:002014-01-30T22:06:15.675+02:00Amar sepulcru<div style="text-align: center;">
În ochii dezgoliţi pe care-i porţi</div>
<div style="text-align: center;">
sub fruntea creaţă de furtună,</div>
<div style="text-align: center;">
deschizi stingherele ferestre</div>
<div style="text-align: center;">
şi sticla în cioburi se-adună.</div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
Când ninge, ah, când ninge de sub fum!...</div>
<div style="text-align: center;">
În ale tale atrii cauţi să mă-nchizi, stângace</div>
<div style="text-align: center;">
când ninge tot al tău amar sepulcru</div>
<div style="text-align: center;">
în marmură de gheaţă se preface.</div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
Din încordări continui să mă nasc,</div>
<div style="text-align: center;">
să mor cu gândul în răscruce,</div>
<div style="text-align: center;">
şi tot acolo la răscruce să te văd,</div>
<div style="text-align: center;">
să ştii unde m-oi duce...</div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi6WgluZ4M7_GiIu6IsqN8CsLv8_vRZk3XjMBSjh9z1eziBWHWJZpUa9p9UWTSTgWfmy2-I63L7ap4bfX4iBGSTeVUqZ-TiZ98BwZK9_7Jn9SsrKFWzlFj6bKLaw4BEnefSH4rvkvr-Gzo9/s1600/drum-pustiu.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi6WgluZ4M7_GiIu6IsqN8CsLv8_vRZk3XjMBSjh9z1eziBWHWJZpUa9p9UWTSTgWfmy2-I63L7ap4bfX4iBGSTeVUqZ-TiZ98BwZK9_7Jn9SsrKFWzlFj6bKLaw4BEnefSH4rvkvr-Gzo9/s1600/drum-pustiu.jpg" height="240" width="320" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
emyhttp://www.blogger.com/profile/04787373953040734182noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4050975090793332991.post-16774554550745140542014-01-15T19:57:00.000+02:002014-01-15T19:57:57.741+02:00Cu soarele, cu luna<div style="text-align: center;">
Nu mai e mult până când cerul se revarsă,</div>
<div style="text-align: center;">
sau până când mierla îşi umblă glasul în cioc şi</div>
<div style="text-align: center;">
cu fiecare bătaie a aripilor, aud ritmul inimii</div>
<div style="text-align: center;">
tale.</div>
<div style="text-align: center;">
Îmi las genele obosite să-ţi găsească fiinţa şi</div>
<div style="text-align: center;">
tremură precum nuielele de alun</div>
<div style="text-align: center;">
când se apropie, cu soarele, </div>
<div style="text-align: center;">
cu luna, cu paşii mei mărunţi, </div>
<div style="text-align: center;">
timizi, mereu la acelaşi</div>
<div style="text-align: center;">
apus.</div>
<div style="text-align: center;">
O rază ce-mi mai bate aşa, </div>
<div style="text-align: center;">
din când în când, într-o fereastră şi </div>
<div style="text-align: center;">
caută să-mi soarbă vorbe, sau câteodată, mi le îndeasă.</div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh-8Yacqu-Y_kTCXXSkyxgE0UJYjfdbNVhqp3XN1s04HkAk44XdQH6sP_zpayPDr-4ZCrA7waMDy8dJHinWTsedQvgt_QN4Mw98czv3-DlYuS1CSRz9xEN1dg2hVeIKVixuVzzKs9H0Se0-/s1600/large+(1).jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="213" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh-8Yacqu-Y_kTCXXSkyxgE0UJYjfdbNVhqp3XN1s04HkAk44XdQH6sP_zpayPDr-4ZCrA7waMDy8dJHinWTsedQvgt_QN4Mw98czv3-DlYuS1CSRz9xEN1dg2hVeIKVixuVzzKs9H0Se0-/s320/large+(1).jpg" width="320" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div>
<br /></div>
<div>
<br /></div>
emyhttp://www.blogger.com/profile/04787373953040734182noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-4050975090793332991.post-23165189861755787672014-01-05T21:23:00.002+02:002014-01-05T21:23:41.032+02:00Rogvaiv <div style="text-align: center;">
Am strâns şi pustiit tăcerea,</div>
<div>
<div style="text-align: center;">
pe când m-ai căutat pierdută</div>
</div>
<div>
<div style="text-align: center;">
în irisurile tale, în care</div>
</div>
<div>
<div style="text-align: center;">
ştiu,</div>
</div>
<div>
<div style="text-align: center;">
ne-am cam urmărit</div>
</div>
<div>
<div style="text-align: center;">
într-un joc al rogvaivului,</div>
</div>
<div>
<div style="text-align: center;">
acolo unde verdele nu mi se potriveşte,</div>
</div>
<div>
<div style="text-align: center;">
nici albastrul şi nici</div>
</div>
<div>
<div style="text-align: center;">
toamna cu prea multă tristeţe, ci</div>
</div>
<div>
<div style="text-align: center;">
mai de grabă un surâs</div>
</div>
<div>
<div style="text-align: center;">
stângace, care să se zbată</div>
</div>
<div>
<div style="text-align: center;">
pe suprafaţa retinei tale.</div>
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgPdwUfl382NexyT6eFsbwl6JZIavxYJfD68Jmlukcx9DuPzmFSMZTGbPO10ZXRbEgbBY3x8m_HvBI-7TzpDpS2xxZ7davEt_aN4H4HQxEMQLYtvMmH3M8XSWVDVTPUJsTchhEy5pn41PPL/s1600/527016_505204649548162_1737829594_n.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="214" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgPdwUfl382NexyT6eFsbwl6JZIavxYJfD68Jmlukcx9DuPzmFSMZTGbPO10ZXRbEgbBY3x8m_HvBI-7TzpDpS2xxZ7davEt_aN4H4HQxEMQLYtvMmH3M8XSWVDVTPUJsTchhEy5pn41PPL/s320/527016_505204649548162_1737829594_n.jpg" width="320" /></a></div>
emyhttp://www.blogger.com/profile/04787373953040734182noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4050975090793332991.post-91584678663814947252013-12-24T00:53:00.002+02:002013-12-24T00:53:44.616+02:00Şase sute şaptezeci şi şaseMă plimb prin pustiul pe care l-ai lăsat în mine. Mă plimb şi înţeleg ce şi cum. Am văzut oamenii, astăzi şi parcă te-am văzut înăuntrul fiecăruia dintre ei. Prin ochii lor, m-am văzut pe mine. Arătam diferit. Mă întreb dacă eram eu, sau dacă era unul dintre demonii sau îngerii mei. Nu mi-am dat seama, oricum.<div>
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjkNPecPZmmLnqMG55CpoFAV0IFRZnXOYhfxRaP596aiwnLqkJe0ZOy7pmKwc_3nkM2vIU1oaWmEEpteEVrirClrQa4MXwSNFX4o4XfxQUNMaVneZqxytJJO8nqn2wpCcDskJBeJ5lat9-x/s1600/tumblr_mivyl4Bh5i1rd095bo1_500.png" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="213" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjkNPecPZmmLnqMG55CpoFAV0IFRZnXOYhfxRaP596aiwnLqkJe0ZOy7pmKwc_3nkM2vIU1oaWmEEpteEVrirClrQa4MXwSNFX4o4XfxQUNMaVneZqxytJJO8nqn2wpCcDskJBeJ5lat9-x/s320/tumblr_mivyl4Bh5i1rd095bo1_500.png" width="320" /></a>Ţi-am căutat chipul cu privirea, însă tot ce am găsit au fost mici fărămituri, nicidecum <i>tu</i>. Toate lucrurile care mă posedă nu au atâta influenţă asupra mea aşa cum ai tu. Nici îngerii şi nici demonii mei. Nici viaţa, nici moartea. Nici trecutul, nici viitorul. Nimic.</div>
<div>
Te găsesc printre versuri şi mă amestec cu gustul suav al literelor rostite într-o armonie deplină. Dacă acolo eşti, acolo voi fi şi eu.</div>
<div>
Poate totuşi ne vom întâlni şi în armonia cuvintelor pe care le scriu, sau... </div>
<div>
Îmi doresc să mă amestec în râsetul tău suav, aşa cum mă amestec, deseori, ţi-am spus, în melodiile noastre. Şi îmi mai doresc să pot să te privesc şi să ştiu că eşti tu. Vag mi se pare că am făcut asta deja.</div>
<div>
Am ajuns, în fine, la mine. Poate că într-o zi nu te vei mai regăsi printre literele astea; n-o să te mai chinui...</div>
<div>
Mă plimb şi ştiu că îmi strâng fiinţa în propriul pumn. Mă plimb şi fur din aer orice particulă de dragoste pe care o găsesc întâmplător, apoi îi dau drumul înapoi.</div>
<div>
<br /></div>
<div>
Dragul meu,</div>
<div>
trimis-am mierla</div>
<div>
şi un cuc</div>
<div>
să-ţi caute glasul</div>
<div>
din văzduh.</div>
<div>
Şi stele au căzut</div>
<div>
la picioarele mele şi</div>
<div>
tu nu erai</div>
<div>
nicăieri.</div>
<div>
Am căutat printre dărâmături</div>
<div>
bucăţi din tine şi</div>
<div>
tot ce am găsit</div>
<div>
m-a găsit pe mine.</div>
emyhttp://www.blogger.com/profile/04787373953040734182noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4050975090793332991.post-14402933749641313032013-12-16T22:22:00.001+02:002013-12-16T22:29:47.520+02:00În altă... ultimă instanţă<div>
Ştii, mi-au spus să scriu astăzi, mi-au spus să scriu chiar dacă stric totul. Mi-au spus să scriu chiar dacă ochii tăi privesc acum, probabil, spre altceva, chiar dacă timbrul vocii tale e îmbrăţişat de altcineva. Mi-au spus să scriu şi m-au trântit în faţa unor taste pe care le tot ating, le tot apăs, până când, în final, vor râmâne fără culoare. Aşa că uite, scriu. Scriu şi-mi amintesc de mine, fără tine. </div>
<div>
Nu ştiu cum să fac rost de mai multă cerneală. Mă gândesc că poate aş putea scrie pe hârtia albă cu lacrimi negre sau cu apa mării, ştii, atunci când cerul se scaldă în ea, în întuneric. Şi aş putea să scriu, fără cerneală. Aş putea să scurg din tine sentimente. Şi cuvinte. Da, cuvinte...</div>
<div>
Am văzut în irisul tău moarte. Ai omorât sentimente şi te-am închis în fiinţa mea. Te-am auzit ţipând şi ţi-am dat drumul, iar apoi am văzut dezastrul pe care l-ai făcut în toate cele patru cămăruţe ale inimii mele. Ai distrus tot. Te-am lăsat să pleci, nu pentru că am vrut, ci pentru că te-ai strecurat afară, fără ca eu să ştiu. Sau noi. Sau, ştii, oricine altcineva...</div>
<div>
<br /></div>
<div>
Pe drumul pustiit de paşii tăi,</div>
<div>
fantasmele bântuie;</div>
<div>
nu-i urmă, nici glas, nici</div>
<div>
nimic,</div>
<div>
ci vuietul trist</div>
<div>
al unui val de amintiri</div>
<div>
pierdute.</div>
<div>
<br /></div>
<div>
<br /></div>
<div>
<br /></div>
<div>
<br /></div>
<div>
T.E.</div>
<div>
<br /></div>
<div>
<br /></div>
emyhttp://www.blogger.com/profile/04787373953040734182noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-4050975090793332991.post-65827770311877640232013-12-15T20:56:00.000+02:002013-12-15T20:56:04.987+02:00LinişteAzi mă sugrumi cu adieri deşarte.<br />
<div>
Mă ustură privirea şi</div>
<div>
văd cam totul </div>
<div>
printr-o pânză de păianjen.</div>
<div>
Aud, afară, tu împachetând;</div>
<div>
sau poate sunt doar frunzele bătrâne</div>
<div>
ce pleacă suspinând.</div>
<div>
Văd în ferestre, pe tine plângând;</div>
<div>
sau poate e doar cerul</div>
<div>
ce-şi scutură din viaţă</div>
<div>
timpul petrecut.</div>
<div>
Dar mă strecor afară,</div>
<div>
căci tare mi se pare</div>
<div>
că tu împachetezi</div>
<div>
şi plângi-</div>
<div>
mă vezi tăcând.</div>
emyhttp://www.blogger.com/profile/04787373953040734182noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-4050975090793332991.post-46476926790384626482013-12-12T16:55:00.000+02:002013-12-12T16:55:07.239+02:00ConfesiuneAm ameţit coardele chitării,<br />
<div>
cântându-ţi nori de plumb;</div>
<div>
am zdrobit clapele pianului</div>
<div>
cântându-ţi stelele şi </div>
<div>
luna,</div>
<div>
aşa cum tu mi-ai zdrobit</div>
<div>
buza inferioară cu sărutări</div>
<div>
mici, dureroase,</div>
<div>
în care am găsit fărâme</div>
<div>
de iubire.</div>
<div>
Mi-am avântat privirea </div>
<div>
spre lumină şi</div>
<div>
din greşeală,</div>
<div>
mi-ai descoperit, în sfârşit,</div>
<div>
ochii tomnatici.</div>
<div>
<br /></div>
<div>
Ţi-am scris numele în stâncile de sub mare şi le-am părăsit, lăsând în urmă toată fiinţa mea. Dacă are să vină înapoi, să vină-n braţele tale, iar tu să-mi zâmbeşti firav, în timp ce ieşi din mare.</div>
<div>
<br /></div>
emyhttp://www.blogger.com/profile/04787373953040734182noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4050975090793332991.post-29234740186050185702013-11-30T20:56:00.001+02:002013-11-30T20:56:23.944+02:00Nu ştimÎnalţ o umbră de zâmbet,<br />
<div>
Când apari</div>
<div>
În întunericul pleoapelor mele</div>
<div>
închise.</div>
<div>
Afară, ele tot şopteau</div>
<div>
ca-ntr-un ecou,</div>
<div>
întruna,</div>
<div>
cum te adorm pe tine,</div>
<div>
fără ca eu să ştiu.</div>
<div>
Smaraldul tău se-nchide.</div>
<div>
Aud dulci frământări,</div>
<div>
pe care mi le destinui</div>
<div>
fără ca tu să ştii.</div>
<div>
Afară, ea te poartă</div>
<div>
pe braţele-i rafală</div>
<div>
selenară.</div>
<div>
Te-aduce încet</div>
<div>
la mine,</div>
<div>
fără ca noi să ştim.</div>
<div>
Şi ne trezim</div>
<div>
Şi ne-adormim la loc,</div>
<div>
să ne vedem, poate, iarăşi,</div>
<div>
fără ca noi să ştim.</div>
emyhttp://www.blogger.com/profile/04787373953040734182noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4050975090793332991.post-47370931347413166382013-11-23T16:17:00.000+02:002013-11-23T16:17:01.538+02:00În ultimă instanţăPe retină mi-au jucat buzele tale, în timp ce formau, literă cu literă, cuvintele ascuţite. Ţi-am luat faţa în palme şi apoi, nu buzele mele au jucat pe retina ta, ci două irisuri tomnatice. Şi dintr-o dată, te-am văzut cum te evaporai. Dintr-o dată, cuvintele mele au devenit neclare. Te-am ascuns în braţele mele de restul şi te-am purtat cu grijă, în timp ce tu te-ai tot zbătut. Am vânătăi pe mâini şi amintiri fărămiţate.<br />
<div>
Îţi scriu, iar cerneala e aproape gata. Ţi-aş mai scrie, dar şi lacrimile sunt la fel. M-ai îmbătat cu fiinţa ta. Sunt mahmură şi de-aş mai avea cerneală, ţi-aş transcrie ritmul inimii mele. Poate aşa m-ai vedea mai bine.</div>
<div>
<br /></div>
<div>
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<iframe allowfullscreen='allowfullscreen' webkitallowfullscreen='webkitallowfullscreen' mozallowfullscreen='mozallowfullscreen' width='320' height='266' src='https://www.youtube.com/embed/QuijXg8wm28?feature=player_embedded' frameborder='0'></iframe></div>
<div>
<br /></div>
emyhttp://www.blogger.com/profile/04787373953040734182noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4050975090793332991.post-54716006774841891082013-09-24T16:39:00.001+03:002013-09-24T16:39:28.967+03:00"Jurnalul unui adolescent timid"- Recenzie pentru Carte şii film.Hei! Vă mulţumesc pentru părerile de la postarea pentru concursul Libris. Mă motivează foarte mult. Baftă tuturor celor înscrişi, am citit şi eu unele articole. Mi-au plăcut la nebunie!<div>
<br /><div>
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiXnxdoqzF0vCPqe1nRLPNkRb3fxJTIh4m-MN5OeZMp9nNB6Z-c0NQTbVoY9tc5GRfBEPAP1P7YOJ7C2tJSIyNdxx1nDyZ9mM2uOXLcrLho0seuyjvyDg9gcSKYnrfuhg14-c7NXJ3B-A8q/s1600/large+(3).jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="226" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiXnxdoqzF0vCPqe1nRLPNkRb3fxJTIh4m-MN5OeZMp9nNB6Z-c0NQTbVoY9tc5GRfBEPAP1P7YOJ7C2tJSIyNdxx1nDyZ9mM2uOXLcrLho0seuyjvyDg9gcSKYnrfuhg14-c7NXJ3B-A8q/s320/large+(3).jpg" width="320" /></a>Astăzi vreau să vă scriu despre una dintre noile mele cărţi preferate, anume <u>"Jurnalul unui adolescent timid". </u>Am citit cartea în câteva ore şi am văzut filmul de două ori. Geniale, ambele! De ce? Păi s-o luăm întâi cu <i><u>cartea.</u></i></div>
<div>
<b>Charlie</b>, protagonistul adolescent, e un băiat mult prea sensibil şi, dacă mă întrebaţi pe mine, asta îl face extrem de deosebit. Ca să nu mai vorbim de termenul "timid" din titlu, care-i un termen cheie, de asemenea. Cartea se bazează pe sentimentele lui Charlie şi pe experienţele prin care acesta trece. Totodată, ne conturează acest aspect al timidităţii şi al sensibilităţii, despre care vorbeam. Ne introduce uşor în lumea lui şi în scurt timp, ajungem să ne punem pe noi înşine în locul lui Charlie. Încercând să se ridice din mrejele unei depresii, el îi scrie scrisori unui prieten imaginar, care devin un jurnal al peripeţiilor şi al emoţiilor prin care trece. Da, şi cam despre asta e vorba. Se întâmplă destul de multe lucruri, mai multe rele decât bune, bineînţeles. Important este, totuşi, că nu e singur. Sau, mai bine zis, nu <i>mai</i> e singur.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjLGQiL-xn8DqRDn-0ATjlztbgrLn8xtgoXierWIC82SIjlpTUleynHIKEqa17YGayZTZxDHbQZudKoMc58lDREczuPCttgpMHDQm-NGYBq0OLvsOecYdlOusxZ95l0ee8KLrB1BWNWTbWI/s1600/large.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjLGQiL-xn8DqRDn-0ATjlztbgrLn8xtgoXierWIC82SIjlpTUleynHIKEqa17YGayZTZxDHbQZudKoMc58lDREczuPCttgpMHDQm-NGYBq0OLvsOecYdlOusxZ95l0ee8KLrB1BWNWTbWI/s320/large.jpg" width="235" /></a></div>
<div>
<b>Personajele: </b> Mi-a plăcut mult felul în care sunt individualizate. -am regăsit cu Charlie în foarte multe situaţii şi a fost atât de bine construit personajul lui, încât v-am spus, am ajuns să mă confund chiar cu el. Mi-au plăcut şi Patrick şi Sam, fraţi vitregi şi cei mai buni noi prieteni ai lui C. Deşi sunt personaje secundare, au fost la fel de bine conturate şi individualizate şi m-am ataşat repede de ei. De asemenea, cu ajutorul lui Sam, Charlie dă frâu liber sentimentelor mai profunde şi începe să simtă pentru ea ceva ce nu a mai simţit pentru nimeni. </div>
</div>
<div>
<b>Ce mi-a plăcut: </b>Păi, evident, cam tot. Cartea e fără doar şi poate exact pe gustul meu! Ideea în sine e foarte originală şi e o carte cu final deschis. Cum să nu-ţi placă o carte cu final deschis? Plus că, după ce am terminat-o, n-am mai putut să citesc altceva câteva zile. Nimic din ceea ce citeam nu mi se părea la fel de bun. A fost cutremurătoare. Plină de emoţie. Că tot v-am scris despre <b>Ce este o carte bună,</b> "Jurnalul unui adolescent timid" e o astfel de carte. O carte la care râzi şi plângi şi <i>te simţi infinit</i>. Am adorat citatele şi metaforele folosite pe ici pe colo!</div>
<div>
<br /></div>
<div>
<b>Ce nu mi-a plăcut:</b> Pfff. Poate credeţi că exagerez, dar vă spun sincer, mi-a plăcut tot ce am citit în cartea aia. Inclusiv coperta şi tot tot.</div>
<div>
<u><br /></u></div>
<div>
<u>Cartea a rămas, aşadar, printre preferatele mele şi a fost o lectură specială, pe care nu o voi uita poate niciodată.</u></div>
<div>
<br /></div>
<div>
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjt5QJMSTrICncUEeFwlm-CElmxsMsiGsCporgsRaygnDYryBgwRpVvEVlszXMbxDQ1X1Ho1Oj3jL7t3S7CoT7ALqfoniqcFQzCrEcq799wEO1GZR_TxprxmwnpbA3SbqVdUP7cEXMxR9Be/s1600/large+(1).jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjt5QJMSTrICncUEeFwlm-CElmxsMsiGsCporgsRaygnDYryBgwRpVvEVlszXMbxDQ1X1Ho1Oj3jL7t3S7CoT7ALqfoniqcFQzCrEcq799wEO1GZR_TxprxmwnpbA3SbqVdUP7cEXMxR9Be/s320/large+(1).jpg" width="225" /></a><b>Filmul.</b></div>
<div>
Bineînţeles, s-a bazat pe faptele surprinse în carte. Nu mai ştiu exact cât a durat, dar ştiu că am simţit nevoia să îl văd de două ori şi cred că o să-l mai revăd într-o bună zi. Ştiţi cum e atunci când citeşti întâi cartea, inainte să vezi filmul. Ştii ce are de gând să se întâmple, dar totuşi eşti curios să vezi. A fost o satisfacţie maximă. </div>
<div>
<b>Personajele: </b> Dacă am văzut vreodată vreun film în care actorii chiar se potrivesc cu personajele din carte, atunci ăsta e! Charlie e perfect în rolul lui Logan Lerman. E aşa de duuulce! Şi a jucat chiar foarte bine! La fel şi Erza Miller- Patrick, pe care îl ador încă din filmul We Need to Talk About Kevin. Şi, bineînţeles, Sam în rolul Emmei Watson. În fine, nu are rost să mai vorbesc şi despre ceilalţi, pentru că producătorul a ales cei mai buni actori pentru rolurile astea. Mai multe informaţii <a href="http://www.imdb.com/title/tt1659337/">aici.</a></div>
<div>
<br /></div>
<div>
<b>Ce mi-a plăcut:</b> Faptul că s-au respectat majoritatea scenelor, pentru că în unele filme nu se întâmplă aşa. Filmul a reuşit să mă pătrundă poate la fel de mult ca şi cartea, ceea ce nu se întâmplă chiar de fiecare dată şi m-am bucurat că am putut să aud toate melodiile despre care vorbea Charlie în scrisorile lui şi că am putut să văd minunata scenă a tunelului.<br />
<br />
<br />
<br />
</div>
<div>
<br /></div>
<div>
<b>Ce nu mi-a plăcut: </b>Nu au fost introduse toate scenele din carte. Ştiiiiu, era probabil imposibil. Cred. Nu ştiu. Dar mi-ar fi plăcut să fie mai multe. Altceva...păi, nu mi-a plăcut scena în care- spoiler, cred- Derek a lovit-o pe Candace. Mi s-a părut foarte seacă.</div>
<div>
<br /></div>
<div>
Şi în sfârşit, citate preferateeee:</div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg-H1EBJrNcLj2j8LodxGk1NxfDu4ZAHmViEQRw_EnheqeNZiNG6d-bZnoy9mKfV2FcUPMcTnIhcnquD0hmcqNh5BD8xqE-XyjeTHd1TmLLl9Pui-O09rerz5El1OHBhwCQycVBCqIosr_P/s1600/large+(4).jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg-H1EBJrNcLj2j8LodxGk1NxfDu4ZAHmViEQRw_EnheqeNZiNG6d-bZnoy9mKfV2FcUPMcTnIhcnquD0hmcqNh5BD8xqE-XyjeTHd1TmLLl9Pui-O09rerz5El1OHBhwCQycVBCqIosr_P/s320/large+(4).jpg" width="320" /></a></div>
<div>
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEigRd3Prm7aUTllkfo5-O0hhcTKhBgFq_iHB9hPPcNboWwS7BI7RdmGdtnJ0N1kH4jBu6g6hna6_f80sQ8rp1MJpmxnzQS9ywzplBw5z1VPZYC-M98hwdlexbxBkXD3wZ_KIylSdayTBIdI/s1600/tumblr_mtll8kjUkI1r2a7jeo1_500.gif" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="170" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEigRd3Prm7aUTllkfo5-O0hhcTKhBgFq_iHB9hPPcNboWwS7BI7RdmGdtnJ0N1kH4jBu6g6hna6_f80sQ8rp1MJpmxnzQS9ywzplBw5z1VPZYC-M98hwdlexbxBkXD3wZ_KIylSdayTBIdI/s320/tumblr_mtll8kjUkI1r2a7jeo1_500.gif" width="320" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh96pgDR0uhOmwwNMLM21Iq-B5R4-9LBVqybVK-B3cfYT9HgmJVUO5bgvDizi2bwnKOo5Oe-AXAloaUEe9D1AD5-ZemraJBjzhMHdWpFfS0ydFgYxkyo_RWk7PVlnI5HXUtyFttMBTY13Vv/s1600/large.gif" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="154" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh96pgDR0uhOmwwNMLM21Iq-B5R4-9LBVqybVK-B3cfYT9HgmJVUO5bgvDizi2bwnKOo5Oe-AXAloaUEe9D1AD5-ZemraJBjzhMHdWpFfS0ydFgYxkyo_RWk7PVlnI5HXUtyFttMBTY13Vv/s320/large.gif" width="320" /></a></div>
<div>
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhqKkFIrE2EhqCV-YlViUG0dcklwwyuqcLDt4W-yx6jw5vQhP6y9dS91xgMy0VhDULbczTvadI96f_7Ihv7ir6EswdFZAvfoiw7B-uzP9teDkTAXW4AwyiP81VuYSpe_0iz0P3y9YJSbfjx/s1600/tumblr_mtlpilZkrn1rsyukao1_1280.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="156" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhqKkFIrE2EhqCV-YlViUG0dcklwwyuqcLDt4W-yx6jw5vQhP6y9dS91xgMy0VhDULbczTvadI96f_7Ihv7ir6EswdFZAvfoiw7B-uzP9teDkTAXW4AwyiP81VuYSpe_0iz0P3y9YJSbfjx/s320/tumblr_mtlpilZkrn1rsyukao1_1280.jpg" width="320" /></a></div>
<div>
<br /></div>
<div>
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg6VQqocATEv9Xe9s7ca3ItcgCqQ3Oc9sjZwBIwtetzw7FpVb4-tgW5FnjFxoKp9qxWakZ_ig2WJisknPe2o5jW7rWNyk8pOyklcpxJYlCUADZq7SAnnbOwkJM0Y7N6-QXcHA3gha0kdIDi/s1600/tumblr_mtm9hqWoRo1qe4c3mo1_500.gif" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="172" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg6VQqocATEv9Xe9s7ca3ItcgCqQ3Oc9sjZwBIwtetzw7FpVb4-tgW5FnjFxoKp9qxWakZ_ig2WJisknPe2o5jW7rWNyk8pOyklcpxJYlCUADZq7SAnnbOwkJM0Y7N6-QXcHA3gha0kdIDi/s320/tumblr_mtm9hqWoRo1qe4c3mo1_500.gif" width="320" /></a></div>
<div>
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
Paaaaa.</div>
emyhttp://www.blogger.com/profile/04787373953040734182noreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-4050975090793332991.post-21084295777187661242013-09-21T16:54:00.002+03:002013-09-21T16:57:25.493+03:00Ce este o carte bună? Am amestecat scorţişoara mai bine în cafeaua fierbinte şi mi-am umezit buzele de lichidul negricios şi ademenitor. M-am atins de un material uşor ascuţit şi mi-am dat seama că era colţul noii cărţi pe care promisesem că o voi citi. Am privit-o nonşalant şi am lăsat cana de cafea pe masă, ca să iau în locul ei cartea de lângă mine. Mi-am petrecut degetele peste filele subţiri şi mi-a fost puţin frică, recunosc, să nu cumva să le sfâşii cu atingerea mea. Am parcurs destul de lent primele cuvinte. Era o carte de dragoste pe care nu o mai citisem înainte, dar pe care fusesem încurajat de toată lumea să o citesc. Tocmai de aceea, mi se părea că avea să fie una dintre cele mai rele cărţi şi nu eram încâtat cine ştie ce de ea. Ce-i drept, nici titlul nu mă prea atrăgea. Încă nu ştiam de ce mă oferisem într-un final să îi parcurg cuvintele. Totuşi, o făceam. Sau, cel puţin încercam.<br />
Am privit în jurul meu şi mi-am dat seama că nu eram singurul din cafenea cu o carte în mâini. La o masă distanţă, am zărit o siluetă subţire şi agitată care părea cuprinsă pe de-a-ntregul de micul obiect pe care-l savura. M-am întors la lectura mea. Nu a trecut mult pănă când am auzit un chicotit subţire venind din partea fetei care citea în apropiere. Mi-am întors din nou privirea către ea şi m-am bucurat într-un fel că fusesem distras de la ceea ce citeam. Într-adevăr, silueta agitată de mai devreme părea acum mai destinsă ca niciodată. Chicotelile ei îmi gâdilau urechile şi mă ademeneau. La un moment dat, nu s-a mai auzit nimic şi m-am întors din nou la cartea mea de dragoste. Mi-am dat seama că citisem aceeasi frază de cel puţin patru ori şi era nevoie să o citesc încă o dată. Dar cum puteam să citesc, de vreme ce silueta de lângă mine se foia întruna, ca şi când ar fi vrut să plece, dar totuşi să rămână?<br />
Am mai auzit un chicotit şi apoi, vreme de jumătate de ceas, linişte. Am reuşit să parcurg mai multe pagini din cartea mea, făcând mici pauze în care mă uitam buimac în jur. În scurt timp, cafeneaua s-a golit deloc surprinzător pentru că, de la început nu prea fusese multă lume înăuntru. Mă întrebam de ce se sfârşiseră chicotelile de mai devreme şi mă întrebam ce fel de bancuri conţinea cartea pe care o citea fata de lângă mine.<br />
M-am foit şi eu puţin în scaun, cu privirea aţintită înspre ea. I-am urmărit expresia feţei şi din ce în ce mai mult se întuneca. M-am întrebat cum era posibil să fii supărat citind bancuri. Fata şi-a dus mână la frunte, dar nu şi-a ridicat privirea din carte. Într-o fracţiune de secundă, ochii ei căpătaseră o sclipire tristă, lichidul amar prelingându-se lin din colţul lor spre bărbie. M-am enervat teribil şi mi-am închis cartea zgomotos. Nu mai înţelegeam nimic. Cum era posibil ca cineva să râdă, apoi să plângă cu aceeasi intensitate, de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat? Citisem destule cărti, dar niciuna nu m-a făcut să trec prin aceeasi roller coaster de emoţii precum s-a înâmplat cu fata de lângă mine. La urma urmei, am decis că citea o carte cu bancuri. Dar cum să plângi la o carte cu bancuri?!<br />
Mi-am dat seama că o priveam intens şi încruntat tocmai când şi-a ridicat privirea către mine. Pentru prima oară. I-am văzul faţa plânsă şi totodată, colţurile gurii ridicându-i-se într-un zâmbet strâmb, firav. Mi-am relaxat expresia şi i-am zâmbit şi eu. Am petrecut următoarea oră la aceeaşi masă, meditând asupra întâmplării de mai devreme. Mi-am amintit de profesorul de limba română care, de fiecare dată când ne preda despre o operă literară, începea să vorbească din ce în ce mai tare, mai agitat şi mai hotărât. La sfârşit ne spunea că trebuie neapărat să citim cartea respectivă şi că o să ne schimbe modul de gândire. Nu l-am ascultat niciodată. Îmi părea rău.<br />
Mi-am întors din nou privirea către silueta de lângă mine şi am observat-o strângând puternic cartea la piept, zâmbind. M-am ridicat apoi brusc şi m-am aşezat pe scaunul din faţa ei, fără nicio introducere şi fără niciun pretext legat de faptul că mă autoinvitasem la masa.<br />
- Ce-a fost asta? am întrebat-o hotărât şi puţin agitat.<br />
M-a privit nedumerită şi m-am enervat din nou.<br />
- Asta. Ce bancuri ai tot citit?<br />
Mi-a zâmbit şi i-am auzit din nou glasul subţire.<br />
- Nu au fost bancuri. Am citit o carte extraordinară.<br />
M-am uitat la cartea pe care o aşezase pe masă şi mare mi-a fost mirarea când am descoperit că, de fapt, era aceeaşi carte pe care încercasem şi eu să o citesc şi renunţasem.<br />
- Adică o carte bună? am insistat.<br />
- Da. O carte bună. Extraordinar de bună.<br />
- Ce înseamnă o carte bună?<br />
S-a gândit puţin şi asta m-a pus şi pe mine pe gânduri, dar aşteptam încă un răspuns din partea ei. A scos un pix din geantă şi m-a întrebat cum mă cheamă. I-am răspuns puţin cam răspicat, cred, pentru că mi s-a părut că îmi evita întrebarea. Mi-a întins apoi exemplarul cărţii pe care tocmai o citise şi am observat că scrisese ceva pe prima pagină.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj3VmL3EfiWqiAtIFQU6_aZZ4H1HH5pQOx-9qGF1beb-nAZnKJf7irKu_C-aBXBCM6hmUeBrw1gYdiqQ4NxEOxnHfNfuVwhx0vHD7fcSgYvD4oEgfocBzxJ7FdO_s9a9SnfBHtplg791Vfb/s1600/tumblr_mhcvp3Ds1F1rpr0g5o1_400_large+(1).jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="212" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj3VmL3EfiWqiAtIFQU6_aZZ4H1HH5pQOx-9qGF1beb-nAZnKJf7irKu_C-aBXBCM6hmUeBrw1gYdiqQ4NxEOxnHfNfuVwhx0vHD7fcSgYvD4oEgfocBzxJ7FdO_s9a9SnfBHtplg791Vfb/s320/tumblr_mhcvp3Ds1F1rpr0g5o1_400_large+(1).jpg" width="320" /></a></div>
<i> O carte bună este un pas mai aproape de noi înşine şi un pas mai departe de lucrurile care ne împiedică să iubim ceea ce ne înconjoară. O carte bună înseamnă o emoţie cutremurătoare.</i><br />
<i>Pentru Mihai. </i><br />
<i>Cu drag, Emilia.</i><br />
<br />
I-am zâmbit apoi şi am început să parcurg din nou cuvintele din carte. Rezultatul? Cutremurător de emoţionant.<br />
<br />
<br />
Acestea fiind spuse, am răspuns provocării Librăriei Online Libris, intitulată "Ce este o carte bună?". Ţin să precizez că pe site-ul acestei librării veţi găsi o varietate de <a href="http://www.libris.ro/">cărţi online</a> şi că este, de asemenea, o<a href="http://www.libris.ro/"> librărie </a><a href="http://libris.ro/">online</a> promiţătoare, care nu m-a dezamăgit. Mulţumesc!<br />
<div>
<b><br /></b></div>
emyhttp://www.blogger.com/profile/04787373953040734182noreply@blogger.com6