sâmbătă, 3 martie 2012

Freamate in intuneric

PROLOG
       
        Se intinsera amandoi pe iarba din gradina conacului,amadoi sub clar fermecator de luna si,ramasi cu privirea spre vazduhul ametitor,incepeau sa-si aminteasca cat de mult se iubeau de fapt...
        La un freamat al codrului,un vant puteric ii datu ei parul pe spate,apoi se ivi si o furtuna cu stropi mari de ploaie care reusi sa ii ude indeajuns de mult incat sa se incumete sa se intoarca la conac.Asa ca el o duse in brate pana acolo,fara sa scoata niciun sunet, si o aseza pe canapeaua din sufrageria cea mare,iar el se aseza langa ea.Insa ea nu  statu mult acolo si se duse la pianul vechi din aceeasi sufragerie ; incepu sa ii cante iubitului sau.Degetele ei subtiri apasau usor si delicat clapele pianului presarate cu petale de trandafir negru.Sunetele ieseau inabusite,triste,la fel ca atmosfera care era atat afara,cat si in camera ocupata de cei doi.
        Cu toate ca se iubeau,niciunul nu indraznea sa faca primul pas dupa ce isi  facusera unul celuilalt.Insa cand el a inceput sa auda sunetele pianului atat de grave,a mers la iubita sa si fara sa ezite a inceput s-o sarute dulce.In sfarsit buzele lor se atinsera din nou.Caldura si emotia le inundase intreg corpul,nu se mai puteau gandi la nimic altceva.Dragostea ii strapunse pe amandoi asemenea unui glont care strapunge o biata pasare in zbor.Dupa cateva clipe,buzele lor se dezlipira,iar ea,Amber,se ghemui in bratele lui dorind ca momentul sa nu se mai  sfarseasca...Insa a trebuit,pentru ca venea dimineata si odata cu ea si razele soarelui care incercau tot timpul sa strapunga draperiile inchise la culoare pe care cei doi le asezau tot timpul in dreptul geamurilor pe timp de zi.
        Cat timp soarele stralucea pe cer, trebuiau sa stea inchisi,pentru ca lumina sa nu le atinga pielea,altfel ochii incepeau sa le sangereze,pielea sa li se usuce,iar vocea sa li se stinga si asa,dispareau odata pentru totdeauna.Decat pe inserate si pana la zorii zilei erau liberi sa faca orice le-ar fi facut placere.
        Lui Amber ii placeau trandafirii negrii picurati cu roua de dimineata,erau preferatii ei.Si de aceea,el,Matt,ii facea tot timpul surprize placute cu trandafiri negrii sau,cateodata chiar si rosii.Insa pentru el,singurul lucru care ii facea placere era Amber.Era singura fiinta din univers pe care o sufoca cu dragostea lui,careia ii impartasea totul,pe care o iubea enorm.In rest,ura totul,mai ales faptul ca nu putea trai o viata normala.Faptul ca Amber era cu el,il impiedica sa se arate soarelui si sa sfarseasca odata pentru totdeauna.Doar pentru ea traia.
        Pe cat de mult o iubea el,atat de mult il iubea si ea.Exista o singura diferenta: lui Amber ii placea viata pe care o traia,ii placea sa fie vampir.
        Dintr-o data se rupse linistea,iar Matt spuse cuvintele acelea.Cuvintele pe care Amber ardea de nerabdare sa le mai auda din nou si din nou.Si ii sopti:
-Te iubesc...


Mda,si acesta este prologul primei mele povesti pe care am sa o public pe blog la interval de o saptamana,asta doar daca voi considerati ca merita sa o postez.Astept pareri,comentarii si chiar si critici daca considerati ca trebuie! 
Multumesc. :)

Image and video hosting by TinyPic

7 comentarii:

LoStInDr3aMs spunea...

mi-a placut asa mult:X:X:X:X:X vreau continuarea cat mai repede;)

Emy spunea...

Ma bucur ca iti place ! :*

Rose ღ spunea...

Romance paranormal :> Un inceput promitator :) Abia stept continuarea :X

clau spunea...

o adorr :X

Alexandra Gheorghiev spunea...

doamne
imi place la nebunie
vreau continuarea
succes
>:D< :*:*:*

Emy spunea...

Multumesc! :*
Ma bucur ca iti place :)

camy91 spunea...

bafta cu povestea...imi place foarte mult si se pare ca te pricepi foarte bine...keep going xD