miercuri, 29 februarie 2012

Mostenirea Ucigasa,Gareth P. Jones - Recenzia mea




Rivalitati Fraterne

Ai vrut vreodată să păstezi ceva doar pentru tine? Să nu împarţi cu fratele, sora, prietenul, prietena sau orice alt cunoscut? Poate tu nu voiai să împarți o ciocolată…o bluză sau orice alt obiect nesemnificativ pe lânga o moştenire de sute de milioane.
Mda, nici gemenilor Lorelli şi Ovid Thornthwaite nu le place sa împartă nimic, mai ales moştenirea pe care părinții lor le-au lăsat-o când au murit. Viaţa lor ar părea destul de stranie, ba chiar locuitorii satului de alături cred că sunt blestemaţi!
Protagoniștii cărții Moștenirea ucigașă locuiesc într-un conac vechi, mare si destul de goth în care mai multe rude de-ale lor au murit, inclusiv părinţii. Şi, pentru că ar fi fost o risipă să împartă moştenirea pe din două, Lorelli şi Ovid sunt într-o continuă luptă pe viaţa şi pe moarte,în care niciunul nu reuşeşte să învingă. Albine ucigaşe, urşi furioşi, biciclete cu lanţul desfăcut, suliţe, bombe, otravă şi multe alte lucruri sunt pregătite pentru amândoi.
În continua lor luptă, băiatul avocatului familiei se mută la conacul lor şi pare să fie noua victimă a tuturor atacurilor pregătite de gemeni. Să fi fost Ovid invidios pe noul prieten al lui Lorelli? Să fi fost noul prieten al lui Lorelli într-adevar prieten? În timp ce Ovid încearcă din răsputeri să-l demaşte pe intrus, Lorelli  îi ia mereu apărarea. Este posibil ca fata gotică să se îndrăgostească de băiatul plin de zâmbete și voie bună?
În final însă, intrusul se demască singur, iar gemenii încep să-şi mai aşeze din piesele de puzzle. Dar vor reuşi oare cei doi să lase deoparte vechea lor ură şi să supravieţuiască pentru a descoperi de unde vine adevăratul pericol?

Una dintre cărțile pe care nu le voi uita niciodată. Într-adevăr, mi-au plăcut conacul cu atmosfera gotică şi dialogurile care la început erau cam stranii, dar şi coperta, totul… Încă de la primele pagini cartea te va orienta spre cel care îţi doreşti să câştige lupta averii. Eu m-am axat bineînţeles pe Lorelli, despre care mă întrebam „oare ce mai face?“ tot timpul.
Totuşi, parcă prea multe detalii despre istoria conacului, despre vieţile strămoşilor Thornthwaite, care complicau povestea și mi s-au părut la un moment dat plictisitoare. Merită să citeşti şi continuarea sută la sută. O carte excelentă. Sfârşitul pe mine m-a lăsat mască…


Publicat pe BookMag
post signature

2 comentarii:

clau spunea...

pfoai ce tare suna,bataie pe mostenire :)) intre 2 gemeni care locuiesc intr-un conac gotic :> interesant :x

Rose ღ spunea...

Imi place mult coperta :) Cartea pare pe gustul meu.