Aş vrea să scriu câteva recenzii acum, dar din păcate, nu am suficient timp. Sunt doar câteva ore care mă despart de o călătorie luungă şi obositoare. Nu ştiu, sper să fie ok. Vreau să plec şi nu prea, dacă are sens. Oricum, mă întorc vineri, sămbătă iar nu sunt acasă, dar o să le postez cât de curând. Să nu credeţi că dacă începem şcoala, n-o să mai trec pe aici. Am scăpat de unele meditaţii şi mno, am timp destul.
.jpg)
By the way, mi-am făcut tumblr. Dacă aveţi şi voi, şi ştiu că aveţi, lăsaţi-mi un link în comentariu. Abia aştept să văd. Aici e al meu: http://midnightsoverme.tumblr.com/
Am scris o mai multe poezii în perioada asta şi chiar aş vrea să transcriu una şi aici. Oh, şi am aflat în ultimul timp că există oameni cu care te poţi asemăna peste 99%. Ceea ce e al naibii de tare! Cred şi în faza cu "opusele se atrag", dar... la un moment dat se resping. Mi-ar plăcea să nu-mi mai fie frică de mine. Ştiu, sunt o ciudată, dar şi mai ciudat e că uneori chiar mă încântă asta, iar alteori fug de mine, efectiv. În momentul de faţă, urăsc faptul că îmi pasă aşa mult de unele chestii. Mă enervează că analizez atât de mult o simplă stupidă întrebare pe care cineva mi-o aruncă, de exemplu, sau că vreau ceva şi nu ştiu ce. Aş putea spune că-s torturată de propria minte, deşi pare că exagerez... Nu ştiu, poate nu sunt singura. Habar n-am. Mi-ar plăcea să nu fiu.
Am în gând să plec din nou în Londra, peste vreun an sau doi. Mă gândeam să şi rămân... pentru mai mult timp. Dar nu prea pot eu să decid asta. Se pot întâmpla multe până atunci. Cert e că am obosit. Mă oboseşte oraşul ăsta şi mă obosesc toate lucrurile din el. Nu ştiu dacă în altă parte e mai bine, dar cred că merită să încerc.
Mă duc la o competiţie de dezbateri acum, referitor la călătoria lungă. Nu ştiu cum va fi şi mi-e teama că o să mă simt aiurea. Nu ştiu, parcă aştept ceva ce nu se va întâmpla niciodată.
O mare să-mi plângi,
iubito,
şi voi răsări din ea.
Cu ploaie să m-alini,
iubito,
şi te voi vindeca cu stropii ei.
Un curcubeu să mi te iveşti,
iubito,
şi-ţi voi gâdila buzele
cu câteva culori.
O şoaptă să mă-ngâni,
frumoaso,
şi mă voi topi
odată cu ea.
Ne citim curând. :D
2 comentarii:
Emy, Emy, ia-o mai uşor. Duci o viaţa la fel de aglomerată ca a unui adult. :) Se vede că îţi place, dar...
Minunată poezia! Doamne, cât talent! ^^
Mă gândeam cât te-ai maturizat de când cu toate astea. Ești atât de ocupată! Și eu sunt aici pe un scaun și mă holbez la un ecran pentru - cred- 4 ore.
Superbă poezia.
Postarea asta e perfectă! Mă inspiri.
Trimiteți un comentariu