marți, 24 septembrie 2013

"Jurnalul unui adolescent timid"- Recenzie pentru Carte şii film.

Hei! Vă mulţumesc pentru părerile de la postarea pentru concursul Libris. Mă motivează foarte mult. Baftă tuturor celor înscrişi, am citit şi eu unele articole. Mi-au plăcut la nebunie!

Astăzi vreau să vă scriu despre una dintre noile mele cărţi preferate, anume "Jurnalul unui adolescent timid". Am citit cartea în câteva ore şi am văzut filmul de două ori. Geniale, ambele! De ce? Păi s-o luăm întâi cu cartea.
Charlie, protagonistul adolescent, e un băiat mult prea sensibil şi, dacă mă întrebaţi pe mine, asta îl face extrem de deosebit. Ca să nu mai vorbim de termenul "timid" din titlu, care-i un termen cheie, de asemenea. Cartea se bazează pe sentimentele lui Charlie şi pe experienţele prin care acesta trece. Totodată, ne conturează acest aspect al timidităţii şi al sensibilităţii, despre care vorbeam. Ne introduce uşor în lumea lui şi în scurt timp, ajungem să ne punem pe noi înşine în locul lui Charlie. Încercând să se ridice din mrejele unei depresii, el îi scrie scrisori unui prieten imaginar, care devin  un jurnal al peripeţiilor şi al emoţiilor prin care trece. Da, şi cam despre asta e vorba. Se întâmplă destul de multe lucruri, mai multe rele decât bune, bineînţeles. Important este, totuşi, că nu e singur. Sau, mai bine zis, nu mai e singur.
Personajele:  Mi-a plăcut mult  felul în care sunt individualizate. -am regăsit cu Charlie în foarte multe situaţii şi a fost atât de bine construit personajul lui, încât v-am spus, am ajuns să mă confund chiar cu el. Mi-au plăcut şi Patrick şi Sam, fraţi vitregi şi cei mai buni noi prieteni ai lui C. Deşi sunt personaje secundare, au fost la fel de bine conturate şi individualizate şi m-am ataşat repede de ei. De asemenea, cu ajutorul lui Sam, Charlie dă frâu liber sentimentelor mai profunde şi începe să simtă pentru ea ceva ce nu a mai simţit pentru nimeni. 
Ce mi-a plăcut: Păi, evident, cam tot. Cartea e fără doar şi poate exact pe gustul meu! Ideea în sine e foarte originală şi e o carte cu final deschis. Cum să nu-ţi placă o carte cu final deschis? Plus că, după ce am terminat-o, n-am mai putut să citesc altceva câteva zile. Nimic din ceea ce citeam nu mi se părea la fel de bun. A fost cutremurătoare. Plină de emoţie. Că tot v-am scris despre Ce este o carte bună, "Jurnalul unui adolescent timid" e o astfel de carte. O carte la care râzi şi plângi şi te simţi infinit. Am adorat citatele şi metaforele folosite pe ici pe colo!

Ce nu mi-a plăcut: Pfff. Poate credeţi că exagerez, dar vă spun sincer, mi-a plăcut tot ce am citit în cartea aia. Inclusiv coperta şi tot tot.

Cartea a rămas, aşadar, printre preferatele mele şi a fost o lectură specială, pe care nu o voi uita poate niciodată.

Filmul.
Bineînţeles, s-a bazat pe faptele surprinse în carte. Nu mai ştiu exact cât a durat, dar ştiu că am simţit nevoia să îl văd de două ori şi cred că o să-l mai revăd într-o bună zi. Ştiţi cum e atunci când citeşti întâi cartea, inainte să vezi filmul. Ştii ce are de gând să se întâmple, dar totuşi eşti curios să vezi. A fost o satisfacţie maximă. 
Personajele:  Dacă am văzut vreodată vreun film în care actorii chiar se potrivesc cu personajele din carte, atunci ăsta e! Charlie e perfect în rolul lui Logan Lerman. E aşa de duuulce! Şi a jucat chiar foarte bine! La fel şi Erza Miller- Patrick, pe care îl ador încă din filmul We Need to Talk About Kevin. Şi, bineînţeles, Sam în rolul Emmei Watson. În fine, nu are rost să mai vorbesc şi despre ceilalţi, pentru că producătorul a ales cei mai buni actori pentru rolurile astea. Mai multe informaţii aici.

Ce mi-a plăcut: Faptul că s-au respectat majoritatea scenelor, pentru că în unele filme nu se întâmplă aşa. Filmul a reuşit să mă pătrundă poate la fel de mult ca şi cartea, ceea ce nu se întâmplă chiar de fiecare dată şi m-am bucurat că am putut să aud toate melodiile despre care vorbea Charlie în scrisorile lui şi că am putut să văd minunata scenă a tunelului.




Ce nu mi-a plăcut: Nu au fost introduse toate scenele din carte. Ştiiiiu, era probabil imposibil. Cred. Nu ştiu. Dar mi-ar fi plăcut să fie mai multe. Altceva...păi, nu mi-a plăcut scena în care- spoiler, cred- Derek a lovit-o pe Candace. Mi s-a părut foarte seacă.

Şi în sfârşit, citate preferateeee:







Paaaaa.

3 comentarii:

Ale Criss spunea...

Iubesc cartea asta! Foarte frumoasa recenzia ;P

iri spunea...

vreau si eu sa citesc cartea si dupa recenzia ta, cu atat mai mult. am vazut filmul si mi-a placut la nebunie <3

EEmy ♥ spunea...

Multumesc!
Iri, sper sa ai ocazia sa o citesti. Iti va placea mai mult ca sigur :).